Interpreta gorjeană Camelia Tapotă Lătărețu lansează un avertisment privind felul în care folclorul românesc este prezentat în spațiul public. Artista susține că atât portul popular, cât și repertoriul și aparițiile scenice sunt îndepărtate tot mai mult de autenticitate.
În opinia sa, costumele tradiționale au ajuns să fie tratate ca simple elemente de decor. Materialele sintetice, paietele stridente și croielile considerate vulgare ar înlocui piesele lucrate cu semnificație și respect pentru moștenirea culturală.
Camelia Tapotă Lătărețu atrage atenția în special asupra iei cu altiță, pe care o consideră un simbol al profunzimii spirituale românești. Aceasta afirmă că piesa este înlocuită, în unele cazuri, de ținute strălucitoare și încărcate, adaptate mai degrabă cerințelor televiziunii și ale rețelelor sociale decât tradiției.
Critici pentru repertoriu și imagine
Interpreta spune că schimbările nu se limitează la vestimentație. Doinelor și melodiilor construite în jurul dorului le-ar fi luat locul ritmuri împrumutate și texte despre mașini, opulență și câștig rapid, în timp ce teme precum dragostea, credința, legătura cu pământul și respectul pentru înaintași sunt tot mai puțin întâlnite.
Artista critică și imaginea unor interpreți de pe scenă, invocând atitudini sfidătoare, machiaj excesiv, coafuri artificiale și ținute lipsite de sobrietate. Ea consideră că aceste elemente transformă actul artistic într-un spectacol de prost gust și susține că portul, repertoriul și conduita scenică reprezintă componente esențiale ale patrimoniului folcloric.
Mesajul transmis de Camelia Tapotă Lătărețu este că tradiția nu ar trebui ajustată pentru audiență sau pentru obținerea rapidă a vizualizărilor. Interpreta cere delimitarea de ceea ce numește impostură și promovarea artiștilor care păstrează autenticitatea, demnitatea și curățenia actului folcloric.