Complexul Energetic Oltenia va continua să plătească până în 2045 creditul contractat pentru instalațiile de desulfurare de la Termocentrala Turceni. Împrumutul a finanțat lucrări pentru patru grupuri energetice, dintre care trei au fost între timp retrase din exploatare, închise sau dezmembrate.
Proiectul a fost inițiat în urmă cu peste două decenii, când fostul Complex Energetic Turceni a obținut finanțare externă pentru reducerea poluării și modernizarea echipamentelor. O parte importantă a investițiilor a fost realizată, însă închiderea succesivă a grupurilor a făcut ca ratele creditului să fie plătite pentru capacități care nu mai produc energie.
Împrumutul pentru desulfurare
Proiectul de reducere a poluării a fost pregătit începând din noiembrie 2003. Studiul de fezabilitate și documentația necesară finanțării au fost realizate în 2004 de Institutul de Studii și Proiectări Energetice.
Acordul de împrumut dintre România, reprezentată de Ministerul Finanțelor Publice, și Banca Japoniei pentru Cooperare Internațională a fost semnat la București, pe 31 martie 2005. Valoarea finanțării a fost stabilită la 28,746 miliarde de yeni japonezi.
Contractul a fost ratificat prin Legea nr. 257 din 21 septembrie 2005, iar Complexul Energetic Turceni a fost desemnat agenție de execuție. Companiei i-au revenit responsabilități pentru utilizarea banilor, efectuarea tragerilor și realizarea lucrărilor, dar și obligația de a suporta eventualele costuri care depășeau valoarea creditului.
Contribuția României la proiect era estimată la echivalentul a 102 milioane de dolari. În această sumă intrau taxele, impozitele și eventualele cheltuieli suplimentare, care trebuiau acoperite din fondurile proprii ale Complexului Energetic Turceni.
Tot compania trebuia să plătească principalul, dobânzile și celelalte costuri asociate datoriei externe. Până în 2012, fuseseră utilizați 20,854 miliarde de yeni, echivalentul de la acel moment a aproximativ 900 de milioane de lei, respectiv 208 milioane de euro.
Valoarea totală a proiectului de desulfurare a fost estimată la aproximativ 220 de milioane de euro, diferența fiind asigurată prin cofinanțare din sursele proprii ale companiei.
Lucrările de la Turceni
În februarie 2008, execuția proiectului a fost atribuită companiei austriece Austrian Energy & Environment & Co KG, în calitate de antreprenor general. Investiția prevedea patru instalații de desulfurare umedă cu calcar, aferente grupurilor 3, 4, 5 și 6.
Proiectul includea și lucrări pentru evacuarea șlamului și reducerea emisiilor de dioxid de sulf și oxizi de azot. Gipsul rezultat în urma procesului urma să fie valorificat în industria materialelor de construcții, iar ulterior, în apropierea termocentralei, a fost construită fabrica de gips-carton Siniat.
Instalația destinată Grupului 5 a devenit funcțională pe 20 iunie 2011. Pentru Grupul 4, punerea în funcțiune era programată în luna următoare, după modernizarea electrofiltrelor, în timp ce intervențiile la grupurile 3 și 6 urmau să fie finalizate etapizat până în 2013.
- Grupul 3 a fost oprit definitiv în 2019 și inclus în planurile de dezafectare.
- Grupul 6 a fost retras din exploatare după abandonarea proiectului de modernizare.
- Grupul 4 și-a pierdut licența de exploatare comercială la 25 martie 2026 și a fost scos definitiv din funcțiune începând cu 27 martie.
- Grupul 5 este singura unitate dintre cele patru care mai funcționează.
Retragerea Grupului 4 a fost solicitată de Ministerul Energiei și de Complexul Energetic Oltenia, în legătură cu atingerea țintei asumate prin PNRR privind eliminarea din sistem a capacităților pe cărbune. Informațiile apărute ulterior despre păstrarea unității în rezervă au creat confuzie, însă retragerea licenței și scoaterea definitivă din exploatare au rămas valabile.
Grupul 5 ar fi trebuit să fie închis potrivit calendarului asumat de România, însă Guvernul a decis prelungirea funcționării sale pentru siguranța energetică națională. Activitatea unității a fost extinsă până la sfârșitul primului trimestru din 2028, decizie care poate duce la pierderea unor fonduri din PNRR.
Modernizarea abandonată a Grupului 6
În paralel cu împrumutul japonez, fostul Complex Energetic Turceni a încercat să obțină finanțare pentru modernizarea completă a grupurilor 3 și 6. Negocierile au început în 2006 și au fost reluate în februarie 2009, după ce compania a constatat că piața financiară nu putea susține simultan cele două investiții.
În iulie 2009, Ionel Manțog, pe atunci președintele comisiei de negociere și director adjunct al complexului, anunța semnarea finanțării pentru Grupul 6. Lucrările erau estimate să înceapă în primul trimestru al anului 2010 și să dureze aproximativ doi ani și jumătate.
Schema financiară avea o valoare de 170 de milioane de euro: 80 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, 70 de milioane de euro de la bănci comerciale și 20 de milioane de euro de la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. Modernizarea era evaluată însă la 224 de milioane de euro.
Deși contractele de finanțare au fost semnate în iulie 2009, banii nu au fost utilizați. Până în 2012, BERD a facturat un comision de neutilizare de 5,1 milioane de lei, iar Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre a perceput 648.000 de lei.
În 2011, Alstom Power a fost desemnată câștigătoare, dar proiectul nu a început în forma anunțată inițial. Procedura a fost reluată ulterior pe mai multe pachete, inclusiv pentru modernizarea cazanului, iar în 2014 investiția era încă blocată în proceduri și dispute privind oferte.
Grupul 6 a fost, în cele din urmă, retras din exploatare și dezmembrat. Componentele sale au fost folosite ca piese de schimb, iar instalația de desulfurare prevăzută pentru această unitate a fost redirecționată către Grupul 7.
Astfel, CE Oltenia continuă să suporte până în 2045 costurile unui credit contractat pentru instalații montate pe grupuri care, în cea mai mare parte, nu mai sunt în sistem. Dintre cele patru unități vizate de proiectul finanțat prin împrumutul japonez, doar Grupul 5 mai produce în prezent energie la Turceni.