Văile celor două râuri Bistrița, din Vâlcea și Gorj, oferă trasee spectaculoase pentru drumeții și partide de pescuit. De la izvoarele montane până la întâlnirea cu Oltul și Jiul, apele trec prin chei, cascade, lacuri și localități cu importante repere istorice și culturale.
Bistrița vâlceană izvorăște din Munții Căpățânii și se varsă în Olt, pe partea dreaptă. În zona numită „Între Râuri”, primește apele Ghiulghiului, apoi înaintează spre cheile săpate în calcar, unde cursul devine zgomotos și agitat printre blocurile de piatră.
După traversarea cheilor, râul își domolește ritmul în apropierea satului Bistrița. Pe traseu se află Mănăstirea Arnota, unde este înmormântat Matei Basarab, iar mai jos poate fi vizitată Mănăstirea Bistrița, ctitorie a boierilor Craiovești. Lăcașul este cunoscut pentru tradiția țesăturilor de covoare oltenești, a ceramicii și a instrumentelor muzicale.
De la Horezu spre Bistrița gorjeană
Mai departe, Bistrița de Vâlcea primește pe stânga râul Costești, iar pe dreapta Valea Romanilor. Își continuă drumul pe lângă Băbeni și, în cele din urmă, se unește cu Oltul.
Un traseu care leagă cele două zone trece prin Horezu, renumit centru de ceramică oltenească și locul de origine al celebrului „Cocoș de Hurez”, apoi continuă spre Târgu Jiu și Tismana, către Bistrița gorjeană.
Râul din Gorj își are izvoarele în masivul Oslea și se formează din apele pâraielor Groapa, Negoia și Răchițeaua. Cursul său este repezit, cu cascade și bolovani, iar în aval se află două zone naturale deosebite, cunoscute sub numele de Toaia Cerbilor și Toaia Dracilor.
De aici, Bistrița intră în Cheile Bulzului, considerate mai întinse și mai spectaculoase decât Cheile Bistriței din Vâlcea. După ieșirea din defileu, apele sunt strânse într-un lac de acumulare cu o capacitate de peste șase milioane de metri cubi.
În aval de baraj se formează și lacul Clocotiș, alimentat de fire de apă care se adună la scurt timp după trecerea de baraj. Râul își completează debitul cu mai mulți afluenți:
- Becheru, Găunoasa, Padeșul și Boul;
- Bistricioara și Bâltași.
La câțiva kilometri de Telești, cursul Bistriței devine mai liniștit și capătă aspectul unei mici delte, fenomen mai puțin obișnuit pentru un râu de deal aflat atât de aproape de munți. În această zonă, se unește cu Jaleșul și Tismana, iar apele reunite ajung în Jiu, în apropierea locului numit „la evacuator”.
În aval de acest punct, albia Jiului a fost amenajată pentru limitarea infiltrațiilor către carierele de cărbune amplasate de-a lungul râului. Cheile, localitățile, afluenții și peisajele diferite de pe fiecare sector transformă văile celor două Bistrițe într-o destinație pentru drumeție și pescuit, cu numeroase locuri de descoperit în zona Olteniei de sub Munte.