Numerele 6, 7 și 8 ale revistei „Gazeta Gorjului”, apărute în iunie, iulie și august 2026, reunesc poezie, critică literară, eseu și materiale dedicate culturii gorjene. Publicația coordonată de redactorul-șef Vasile Vasiescu își păstrează profilul cultural și promovează autori consacrați, dar și scriitori aflați la început de drum.
Revista are un design propriu și se adresează unui public interesat de literatură și de valorile culturale. În paginile celor trei ediții sunt abordate teme legate de Constantin Brâncuși, Tudor Arghezi, literatura română contemporană și personalități importante din spațiul gorjean.
Brâncuși și Arghezi, în prim-plan
Ediția din iunie reflectă Festivalul Internațional de Literatură „Tudor Arghezi”, desfășurat în luna mai 2026, printr-un poem-film semnat de Nicolae Dragoș, intitulat „Vis în zori”. Numărul include și o relatare cu accente umoristice, precum și un interviu realizat în februarie-aprilie 2004 cu criticul literar Ion Pecie, la împlinirea a 75 de ani de la nașterea acestuia.
Convorbirea despre Ion Pecie a fost inclusă și în volumul monografic „Viața și opera lui Ion Pecie”, publicat în 2012 la Editura Academica Brâncuși. Cartea are 106 pagini și cuprinde o addenda semnată de Doru Strîmbulescu.
Un alt material prezintă proiectul cultural „Peștișani: Acasă la Brâncuși – 150 de ani de artă și genialitate”, organizat în satul Hobița între 24 și 28 iunie 2026. Proiectul este analizat de Ionuț Viorel Bordeiași, directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj.
Tot în numărul 6 este prezentată expoziția „Interferența Artei cu Tehnologia”, realizată de artistul Neculai Păduraru din Sagna. Adrian Alui Gheorghe semnează un eseu despre opera acestuia, în timp ce Ion Hirghiduș propune un studiu despre metafizica eminesciană și conceptul de Archaeus.
Revista mai publică o cronică semnată de Mircea Bârsilă la volumul „Cartea Vieții”, apărut în 2022 la Editura Limes, și fragmente din „Jurnalul de lectură” al lui Gheorghe Grigurcu. George Drăghescu contribuie cu zece aforisme, iar Ionel Bușe relatează despre o călătorie în Mexic și despre colocviul dedicat lui Mircea Eliade.
În editorial, Vasile Vasiescu propune construirea unui nou muzeu Brâncuși în jurul turnului fostului CET, cu o înălțime de 236 de metri. Numărul îi are printre colaboratori pe Adrian Alui Gheorghe, Mircea Bârsilă, Ionuț Viorel Bordeiași, Cristian Liviu Burada, Ionel Bușe, Dorel Dumitru Chirițescu, Nicolae Dragoș, George Drăghescu, Gheorghe Gorun, Alex Gregora, Gheorghe Grigurcu, Ion Hirghiduș, Mircea Iorgulescu, Dan Ionescu, Alexandru Ionică, Andrei Novac, Neculai Păduraru, Ion Pecie, Victor Pițurcă, Ion Popescu Brădiceni, Daniela Stănciulescu, Vasile Vasiescu și Mihaylo Vasilyevic.
Personalități și analize literare
Ediția din iulie are pe copertă imaginea „Troiței lu’ Negrescu din Dealu’ Bălăneștilor”, dedicată lui Vasile Vasiescu. Publicația îl readuce în atenție pe sculptorul Gheorghe Iliescu Călinești, autorul unui bust al lui Constantin Brâncuși turnat în bronz după o lucrare originală din ghips, realizată în perioada în care era student la Academia de Arte, la clasa profesorului Medrea.
Numărul 7 marchează și împlinirea vârstei de 70 de ani de către Ion Hirghiduș. Cu această ocazie sunt publicate două scrisori trimise de Constantin Noica acestuia, precum și trei poeme: „Aria infinitului”, „Am întâlnit un poet” și „Portretul tatălui în poezie”. Despre scriitor și filosof scriu Ionel Bușe și Ștefan Melancu.
Paul Aretzu semnează un articol despre criticul târgujian Ion Trancău și volumul său „Urmuz and Tudor Arghezi”, apărut în 2014 la editura Revers din Craiova. În aceeași ediție este analizată trilogia „Guvernământul general al genezei”, de Cristian George Brebenel, reeditată în volumele „Pandemion în Valea Ierbii”, „Călătorie pe firul vieții” și „Nurii carnivori ai contesei”. Exegezele sunt semnate de Dan Ionescu, Alex Gregora și Ion Popescu Brădiceni.
Mircea Bârsilă scrie despre Virgil Mazilescu, prezentat drept un „partizan al perfecțiunii textului”. Alexandra Florina Mănescu analizează nuvela „La țigănci” de Mircea Eliade, susținând că textul propune „o încifrare a realului în ficțiune și nu o imixtiune a sacrului în profan”.
Printre colaboratorii ediției se numără Andrei Novac, Marius Marian Șolea, Varujan Vosganian și George Drăghescu. Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România, publică poemele „Numele meu”, „Prefața” și „Zugravul”.
Poezie și reflecție în august
Numărul din august se deschide cu textul „Zugravi de subțire la poarta raiului”, semnat de Vasile Vasiescu. Gheorghe Grigurcu publică un poem despre relația dintre iubire, sine și celălalt, iar George Drăghescu revine cu aforisme despre copilărie și trecerea timpului.
Ediția prezintă trei poeți din Motru: Ion Sabin Cerna, Ana Ionele și Nicoleta Pauliș. Actorul Horațiu Mălăele este inclus cu opt poeme, între care „Memento mori”, text construit în jurul ideii de moarte și al relativității timpului.
Mircea Bârsilă analizează libertatea artistică în concepția lui Tristan Tzara și rolul nonconformismului în discursul liric. În același număr este prezentată cartea „Întoarcerea la real”, de Ștefan Melancu, printr-o cronică ce urmărește evoluția poetului de la postmodernism către transmodernism.