Ai vizitat vreodată Târgu Jiu? Ai auzit de Coloana Infinitului, de obiceiurile din comuna Runcu sau de poveștile cu strigoi? Toate acestea au în comun Gorjul, județul unde tradițiile de poveste se întrepătrund cu fantezia și datina străveche, păstrând vii legendele urbane și obiceiurile vechi românești. Descoperă 7 dintre acestea în acest articol.
7 Tradiții locale și obiceiuri din Gorj
Cu siguranță că ai auzit de Poarta Sărutului, de Masa Tăcerii, de peșterile și rezervațiile naturale din regiunea gorjeană. Datele istorice oficiale sunt accesibile din mai toate ghidurile turistice. Dar te-ai gândit vreodată să privești zona Olteniei și în special Gorjul, prin prisma spiritului românesc?
Legendele și tradițiile care mai dăinuie și astăzi, statornice în fața trecerii timpului, sunt cele care te vor aduce mai aproape de spiritul local autentic decât o pot face datele istorice și informațiile lipsite de poveste. Așa că dacă vrei să descoperi culoarea locală a Gorjului, acum este momentul să o faci, fiindcă ți-am pregătit mai jos o scurtă călătorie spirituală prin 7 tradiții și obiceiuri locale din Gorj:
1. Simbolismul ramurii de salcie
Salcia are o însemnătate profundă pentru gorjeni mai ales în perioada Floriilor. Se crede că au proprietăți vindecătoare, așa că salcia sfințită se pune în jurul capului sau a spatelui pentru a proteja sau a vindeca de dureri. Mai este pusă la icoană sau la poartă pentru a proteja și binecuvânta gospodăria, dar și la vie și în grădină pentru prosperitatea recoltelor. La fel, se pune la coarnele vacii pentru ca vrăjile să nu-i afecteze producția de lapte, și la vie pentru ca forțele divine să o protejeze de grindină.
2. Scaune în jurul focului pentru cei trecuți dincolo
În săptămâna Patimilor, se spune că cerul se deschide în noaptea spre joi, iar cei trecuți în lumea de dincolo se întorc în lumea noastră ca să petreacă Paștele alături de cei dragi. De aceea, tradiția spune că se aprinde un foc din plante magice de alun și boj pe care doar copiii și fetele pure le adună. Iar în jurul focului se așază scaune unde cei de dincolo să se odihnească, și căni cu apă din care să bea și să se spele.
3. Clocitul în Ajun de An Nou
Și sărbătorile de iarnă sunt pline de tradiție și poveste în județul Gorj. În ajunul Anului Nou, o tradiție moștenită din generație în generație este cea a clocitului, când toți membrii familiei se așază cu picioarele încrucișate în jurul sobei și imită sunetele tuturor animalelor și păsărilor din curte din anul următor, ca ele să fie sănătoase. Unele familii îl pun și pe primul vizitator din an să clocească, și se spune că acesta a fost piază bună dacă anul acela curtea a fost plină de păsări și animale.
4. Mâncăruri tradiționale gorjene
Tradiția culinară este întotdeauna un important punct de interes în cunoașterea culturii locale. În Gorj, răciturile în coțovaică și piftia de pește nu lipsesc de la mesele festive făcute după datini. Tot conform obiceiurilor, întotdeauna se combină la masă sarmalele și piftia și se mănâncă de cele mai multe ori cu mămăligă, nu cu pâine. Pe timp călduros, în sarmale nu se pune doar carne de vițel, ci o mulțime de legume care ajută la digestia mai ușoară a preparatului: ardei, gogoșar și vinete mărunțite.
5. Hora de pe 7 ianuarie
O tradiție specifică satelor gorjene o constituie horele din 7 ianuarie, pe care au prioritate să le conducă bărbații și băieții cu numele Ion. Obiceiul încheie ritualurile sărbătorilor de iarnă, motiv pentru care aceste hore țin până târziu în noapte. Aceste hore sunt surse de bucurie, distracție și emoție pentru gorjeni, care au o personalitate activă și pasiune pentru mișcare și sport – nu doar horele sunt specialitatea lor, ci și o mulțime de alte discipline sportive. Dacă și pe tine te pasionează diverse sporturi, te poți distra sau îți poți susține echipele preferate de oriunde din lume, plasând spre exemplu pariuri sportive Austria pentru români.
6. Tradiții din Neolitic încă practicate la Runcu
În comuna Runcu, poveștile despre moroi și legendele despre strigoi sunt păstrate vii, și la fel și obiceiurile de protecție împotriva lor la nuntă și la înmormântare. Scrierile afirmă că originea acestor ritualuri datează încă din neolitic. Ele includ înconjurarea decedaților cu o cânepă împletită și unsă cu diverse amestecuri, arderea lor, înfigerea unui obiect ascuțit în piept și alte ritualuri sinistre. Sunt menite să-i permită celui trecut dincolo să se odihnească, și să prevină transformarea sa în moroi.
7. Uitatul în oglindă pentru ghicirea soțului
În noaptea de Sfântul Vasile, între miezul nopții și ora 1, se spune că fetele își pot vedea ursitul. Ritualul presupune să intre într-o cameră ținând în mână o lumânare aprinsă și fără să poarte alte haine. Printr-un inel, ele trebuie să privească într-o oglindă pe care n-au mai văzut-o niciodată și pe care au cumpărat-o la preț întreg, fără să îl negocieze. Se spune că dacă urmeaz[ corect acest ritual, fetele își pot vedea sortitul în această noapte. Ulterior, merg la culcare doar după ce își pun semințe de busuoic și cânepă în încălțămintea pentru piciorul drept și o ascund sub pernă, ca să-și vadă și în vis viitorul soț.
Tradiții gorjene care se păstrează
Cultura nu se rezumă doar la sculptură, artă, muzică și monumente în Gorj. Ghicitul, vrăjitul, descântecele – toate acestea și multe altele mai dăinuie și azi în datina gorjeană, păstrând o aură magică în jurul tradițiilor și ritualurilor locale. Este una dintre zonele cele mai complexe din punct de vedere spiritual din țară, unde datina se transmite încă din tată în fiu, din mamă în fiică, și este respectată fără excepție la fiecare sărbătoare.