Mai mult de 35 de porți tradiționale din lemn au fost documentate în 20 de localități din Gorj, în cadrul unui proiect dedicat patrimoniului rural. Unele dintre acestea au fost ridicate în urmă cu mai multe generații, iar una poartă data 1846.
Cercetarea de teren a fost realizată de regizoarea Daniela Apostol și etnologul Albinel Firescu. Echipa a folosit interviuri, fotografii și filmări pentru a păstra atât aspectul porților, cât și poveștile și semnificațiile asociate lor.
Printre localitățile vizitate s-au numărat:
- Stănești;
- Lelești;
- Dobrița;
- Curtișoara;
- Telești;
- Câlnic;
- Ciuperceni;
- Bâlta;
- Suseni;
- Hobița.
Documentarea a scos la iveală și un caz care arată că meșteșugul nu a dispărut complet. În Gorj există încă o poartă cioplită în prezent, ceea ce indică transmiterea mai departe a tehnicilor tradiționale.
Legătura cu opera lui Brâncuși
Proiectul urmărește și relația dintre porțile gorjenești și creația lui Constantin Brâncuși. Tehnica de cioplire și anumite motive decorative întâlnite la porțile țărănești se regăsesc și în concepția „Porții Sărutului”.
Albinel Firescu atrage atenția că existența fizică a acestor porți nu este suficientă pentru păstrarea patrimoniului. În multe cazuri, oamenii nu mai cunosc rostul și simbolurile elementelor sculptate, iar odată cu dispariția generațiilor care le-au păstrat se pot pierde și aceste explicații.
Proiectul „Itinerarii și Porți. Povești și simboluri ale porților tradiționale gorjenești, în dialog cu Poarta Sărutului” este derulat de Asociația Docuart și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Inițiativa se desfășoară în parteneriat cu instituții culturale și autorități din Gorj.
Cercetarea va continua printr-o a doua rezidență, programată la Sighetu Marmației. Organizatorii vor pune astfel în dialog patrimoniul tradițional din Gorj cu cel dintr-o altă zonă a țării.