Un efectiv de 523 de oi și capre a rămas în carantină, la Răchiți, comuna Runcu, după confirmarea unui focar de variolă ovină și caprină. Animalele nu pot fi mutate și nu au voie la pășunat, iar DSVSA Gorj anunță că operațiunea de eliminare a focarului trebuie reluată.
Autoritățile sanitar-veterinare au încercat miercuri să aplice măsurile stabilite după confirmarea bolii, însă intervenția a fost împiedicată de proprietari și localnici. La fața locului au ajuns polițiști și jandarmi, dar animalele au rămas în locație.
De ce este menținută carantina
Sorin Ștefănescu, director adjunct al DSVSA Gorj, a precizat că efectivul numărat la verificări nu poate părăsi zona instituită sub restricții. „Animalele nu pot părăsi acea locație. Acolo este acum carantină”, a explicat acesta.
Multe dintre animale nu au crotalii auriculare, ceea ce complică identificarea proprietarilor. În plus, efectivul nu se află într-o exploatație cu un cod atribuit locației, ci într-o tabără de vară unde, potrivit reprezentantului DSVSA, un crescător găzduiește temporar animale care aparțin mai multor persoane.
Focarul a fost confirmat după prelevarea unor probe din exploatație, iar rezultatul pozitiv a fost primit pe 14 septembrie. Situația este cu atât mai dificilă cu cât unii proprietari își revendică animalele fără să poată prezenta documente care să dovedească dreptul de proprietate.
Un focar secundar la Arcani
Ancheta epidemiologică a urmărit și animalele care au fost scoase anterior din locația de la Răchiți. Șapte ovine au ajuns la Arcani, iar când autoritățile au intervenit, șase dintre ele muriseră deja. O singură oaie mai era în viață.
„Dacă nu am fi reacționat prompt atunci când am descoperit boala, exista riscul ca animalele să ajungă în trei localități. Nici nu vreau să-mi imaginez ce s-ar fi întâmplat dacă fiecare proprietar și-ar fi luat animalele acasă”, a declarat Sorin Ștefănescu.
Accesul la pășune rămâne interzis, deoarece animalele ar putea contamina terenurile și, ulterior, alte efective. Proprietarul trebuie să le asigure hrană și apă și are obligația să anunțe medicul veterinar ori de câte ori constată decesul unui animal.
Semnele bolii și rolul vaccinării
Variola ovină și caprină este o boală virală contagioasă, care nu se transmite la oameni. Ea poate provoca febră, leziuni ale pielii, edeme în zonele cu piele fină, modificări de comportament și, în unele cazuri, afectări interne și moartea animalelor.
Primele semne pot apărea la câteva zile de la infectare, dar și după aproximativ 14 zile. Evoluția diferă de la un animal la altul, astfel că unele exemplare pot avea simptome mai severe, în timp ce la altele manifestările sunt mai puțin evidente.
Directorul adjunct al DSVSA Gorj a atras atenția că vaccinul nu reprezintă un tratament pentru animalele bolnave. Vaccinarea se face doar la exemplarele clinic sănătoase și oferă imunitate după o anumită perioadă, fiind o măsură de prevenție.
La nivel european există cadrul legal pentru vaccinarea de urgență împotriva variolei ovine și caprine, în anumite condiții și în zonele stabilite de autorități.
Operațiunea ar putea fi reluată
DSVSA Gorj susține că eliminarea focarului trebuie dusă la capăt, chiar dacă nu toate animalele prezintă semne vizibile de boală. „Acțiunea trebuie reluată. Chiar dacă proprietarii spun că unele animale nu manifestă boala, vorbim despre animale din specii receptive care au fost în contact cu virusul. Riscul este ca acestea să transmită virusul mai departe către alte animale clinic sănătoase”, a transmis Sorin Ștefănescu.
Variola ovină și caprină este încadrată de Uniunea Europeană în categoria bolilor de tip A, pentru care sunt prevăzute intervenții rapide și restricții în jurul focarelor.
Reprezentantul DSVSA Gorj avertizează că nerespectarea măsurilor de biosecuritate poate duce la apariția unor focare secundare. „Oamenii își asumă un mare risc. Dacă vor apărea focare secundare, înseamnă că nu au fost respectate măsurile de biosecuritate și pot exista consecințe, inclusiv sancțiuni și, în situații grave, dosare penale”, a declarat acesta.
Până la reluarea intervenției, cele 523 de animale trebuie să rămână în locația de la Răchiți, fără acces la pășune și fără posibilitatea de a fi transportate în alte zone.