Evenimentul editorial „Serile la Brădiceni” XXX/2026 îl readuce în atenție pe poetul gorjean Doru V. Fometescu, autorul volumului „Freamăt de timp. 77 + poeme și poezii, la 77 de ani”. Cartea a apărut recent la Editura Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj.
Volumul este prefațat de dr. Ionuț Viorel Bordeiași, care îl așază pe autor între reflecția asupra propriei conștiințe și realitatea vieții. Cartea este prezentată ca o sinteză a unei sensibilități formate de-a lungul unei existențe intense, lucide și generoase, în care tradiția devine o legătură vie între generații, nu o simplă întoarcere în trecut.
„Freamăt de timp” are 248 de pagini și este împărțit în patru secțiuni distincte:
- „Sentimentul… punct de sprijin”;
- „Astrale energii rodind noi înțelesuri”;
- „În voia slovei libere”;
- „Referințe cultural-valorice”.
Poetul și sentimentul
Doru V. Fometescu este descris ca un autor în egală măsură sentimental și intelectual, preocupat de întâlnirea dintre realitate și imaginar. Poezia sa pornește de la sentiment, văzut ca temelie pentru expresie, și continuă printr-o muncă atentă asupra cuvântului și formei.
Autorul își asumă condiția de poet-artizan, iar creația este asociată cu răbdarea celui care își lucrează permanent textul. În această viziune, condeiul devine unealtă, iar poemul este rezultatul unei șlefuiri continue, în căutarea unor forme cât mai clare și mai expresive.
Conceptul de „sufletgrafie”
Una dintre ideile centrale ale volumului este „sufletgrafia”, o metodă poetică proprie prin care fiecare cuvânt capătă sens atunci când este trecut prin filtrul sensibilității. Doru V. Fometescu își construiește astfel poezia din vis, memorie, tradiție, credință și reflecție asupra rostului uman.
Versurile sale urmăresc să readucă lumea într-un spațiu al simbolului și al sacrului, folosind un limbaj bazat pe vibrație interioară, mister și căutare. Poetul este prezentat ca un autor care cultivă transmodernismul și încearcă să apropie experiența cotidiană de dimensiunea spirituală a existenței.
O poezie a sensului
A doua secțiune a cărții insistă asupra energiilor astrale și a sensurilor noi pe care poezia le poate produce. Autorul este văzut ca un poet preocupat de adevăr, simplitate și armonie, dar și de rolul cuvântului în transmiterea unei experiențe personale către ceilalți.
În această perspectivă, poetul apare ca un om retras și contemplativ, conectat la dimensiunea astrală, dar atent la lumea concretă. Volumul propune imaginea unui creator care își caută drumul între real și vis, între reflecție și viziune, păstrând sentimentul drept reper esențial.
Cartea se încheie cu poemul „Cum văd poetul?”, text considerat reprezentativ pentru concepția autorului despre condiția poetică. Doru V. Fometescu este definit aici prin sinceritate, libertate, contemplare și atașamentul față de sensul profund al creației.