România mai are patru zile până la termenul de 31 august, când ar trebui să oprească definitiv alte capacități energetice pe cărbune, cu o putere totală de 710 megawați. Printre acestea se află și grupul 5 de la Termocentrala Turceni, iar o decizie nefavorabilă a Comisiei Europene ar putea pune în pericol fondurile din PNRR.
Parlamentul a modificat recent Legea decarbonizării, astfel încât centralele pe cărbune să nu poată fi închise înainte de punerea în funcțiune a unor capacități noi, regenerabile sau cu emisii reduse. Acestea ar trebui să asigure cel puțin aceeași producție de energie ca unitățile retrase din exploatare.
Modificarea legislativă a fost prezentată drept o soluție pentru menținerea în funcțiune a grupului 5 de la Turceni, a grupurilor de la Craiova II și a altor capacități energetice din țară. Argumentul autorităților a fost că oprirea acestora, într-o perioadă considerată dificilă pentru sistemul național, ar putea afecta siguranța alimentării cu energie.
Comisia Europeană a transmis însă că schimbarea legii contravine angajamentelor asumate prin PNRR. Bruxelles-ul a avertizat că plățile aferente cererilor de plată 5 și 6 ar putea fi blocate dacă România nu respectă jaloanele privind decarbonizarea.
Ce solicită România pentru Turceni
Ministerul Energiei a notificat Comisia Europeană, invocând o situație de criză determinată de reducerea producției interne de electricitate după închiderea centralei nucleare de la Cernavodă. Bucureștiul a cerut amânarea termenelor de închidere, iar miza principală pentru Gorj este păstrarea grupului de 330 de megawați de la Turceni, programat pentru dezafectare la 31 august.
Potrivit informațiilor disponibile, oficialii europeni analizează posibilitatea unei prelungiri temporare pentru grupurile care încă funcționează sau se află în rezervă tehnică. Grupul 5 de la Turceni se află în această din urmă situație, însă până acum nu a fost emis un document oficial și nici nu a fost anunțată public o decizie privind amânarea închiderii.
În Gorj au apărut, în ultimele zile, declarații optimiste privind o posibilă prelungire a activității grupului. Fără un acord scris din partea Comisiei Europene, România rămâne însă în situația de a alege între oprirea unor grupuri de la Turceni și Craiova și riscul pierderii finanțărilor europene din PNRR.
Disputa privind amendamentele
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat că autoritățile române discutau de mai mult timp cu reprezentanții Comisiei Europene despre menținerea unor capacități pe cărbune.
„Citim textul amendamentelor: ‘Să nu se mai închidă vreo capacitate pe cărbune până nu avem ceva pe gaz’. De sunat, sună bine. Problema care se pune: exista vreun risc ca Guvernul, mai ales unul interimar, să închidă vreo capacitate pe cărbune în perioada următoare? Răspunsul este nu. Nu exista”, a afirmat ministrul la Digi24.
Potrivit lui Pîslaru, Guvernul pregătise, prin Transelectrica, un studiu pentru a demonstra Comisiei Europene că România nu își mai permite să închidă un alt grup energetic. El a mai spus că autoritățile au explicat public de ce Craiova nu putea fi inclusă în lista închiderilor din acest an, având în vedere dependența orașului, a sistemului de termoficare și a uzinei Ford de energia produsă acolo.
Ministrul a precizat că discuțiile despre cele 710 megawați programați pentru închidere au avut loc de mai multe luni și că la acestea a participat și Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei. „Nu exista posibilitatea să mai închidem altceva”, a spus Dragoș Pîslaru.
El a pus sub semnul întrebării necesitatea amendamentului adoptat de Parlament, susținând că nu era prevăzută închiderea altor capacități pe cărbune. „Dar amendamentul acesta nu vorbește de redeschidere, vorbește să nu mai închidem alte centrale. Și repet, ca să ne audă toți românii, nu era în plan să mai închidem nimic. Și PSD știa lucrul ăsta”, a declarat ministrul.
Comisia a respins argumentul ACER
În încercarea de a susține solicitarea României, autoritățile de la București au invocat un aviz al Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Energie (ACER). Potrivit argumentației prezentate, oprirea termocentralelor ar fi putut pune în pericol furnizarea energiei electrice.
Comisia Europeană a analizat documentele și a concluzionat că avizul ACER fusese interpretat greșit. Oficialii europeni au stabilit că documentul nu demonstrează existența unui pericol iminent pentru alimentarea cu energie.