Adaugă Gorj Domino ca sursă preferată pe Google
România are mai multe regiuni cu activitate seismică, însă Vrancea rămâne principala zonă capabilă să genereze cutremure puternice, resimțite pe arii extinse. Seismele produse în Gorj în februarie 2023 au demonstrat însă că și alte regiuni pot provoca mișcări intense ale solului și pagube locale.
Zona Vrancea se află la curbura Carpaților Orientali, în apropierea județelor Vrancea, Buzău și Covasna. Cutremurele de aici apar, de regulă, la adâncimi intermediare, cuprinse între 60 și 200 de kilometri, ceea ce le permite să fie simțite în zone foarte largi ale țării.
Ce s-a întâmplat în Gorj
În Oltenia, situația a fost diferită. Pe 13 februarie 2023, în apropiere de Târgu Jiu, s-a produs un cutremur cu magnitudinea locală 5,2. La mai puțin de 24 de ore distanță, pe 14 februarie, regiunea a fost lovită de un seism mai puternic, cu magnitudinea locală 5,7.
Mișcările seismice au fost resimțite în mai multe județe și au provocat fisuri în clădiri, desprinderi de materiale de construcție și alte pagube. După cele două cutremure principale au urmat numeroase replici, unele suficient de puternice pentru a fi percepute de oameni.
O analiză realizată în aprilie 2023 indica aproximativ 2.150 de evenimente seismice înregistrate în regiune după primul cutremur. Dintre acestea, 36 au avut magnitudini locale de cel puțin 3, iar activitatea intensă a determinat reevaluarea caracteristicilor seismice ale Olteniei și Carpaților Meridionali.
Diferența dintre cele două zone
Cutremurele din Vrancea sunt, în principal, de adâncime intermediară. În schimb, seismele produse în Gorj în februarie 2023 au fost crustale, desfășurându-se la adâncimi relativ mici.
Un cutremur superficial poate produce mișcări puternice în apropierea epicentrului chiar și atunci când magnitudinea sa este mai mică decât cea a unui seism vrâncean de amploare. Din acest motiv, un eveniment cu magnitudinea 5 sau 6 poate provoca avarii importante în localitățile aflate în apropierea zonei de producere.
Pe lângă Vrancea și Gorj, România are și alte regiuni seismice: Făgăraș-Câmpulung, Banat, Crișana-Maramureș și Dobrogea.
Cum ia naștere un cutremur
Scoarța terestră este alcătuită din plăci și blocuri de roci care se deplasează lent, cu viteze de ordinul centimetrilor pe an. În funcție de mișcare, acestea se pot comprima, îndepărta sau pot aluneca unele față de altele, acumulând tensiuni în interiorul rocilor.
Când presiunea depășește rezistența rocilor ori forța de frecare de-a lungul unei falii, se produce o rupere sau o deplasare bruscă. Energia eliberată se propagă prin unde seismice și determină mișcarea terenului.
Punctul din interiorul Pământului în care începe ruptura se numește hipocentru, sau focar seismic. Locul de la suprafață aflat vertical deasupra acestuia este epicentrul.